"In general, spun sincer ce gandesc. Dar astazi asta e o mare greseala, pentru ca risti sa fii inteles gresit."
Napoleon BonaparteNicolae si Elena Ceausescu. Un cuplu de legenda, dar de data aceasta e vorba de o poveste urata. Despre zeci de ani de comunism. De saracie. De nemultumiri. De fantoma Securitatii, a ascultarilor, a insecuritatii personale. Metehnele astea nu s-au dus. Apasa inca si oamenii noi. Nebunia interceptarilor care si acum pluteste peste emisiuni tv, politicieni, ziaristi. Dar la mormantul lui Ceausescu erau si acum oameni. Care sustin ca l-au iubit. Care in fiecare an se duc la cimitirul Ghencea si ii aprind lumanari. Chiar daca in 1989 l-am impuscat, Ceausescu e viu. Si-s multe lucruri despre comunism care nu trebuie uitate. Sunt ani care nu trebuie scosi din istorie. Mai tineti minte Scanteia? Ziarul universal, care dadea tonul tuturor gandurilor? Care preamarea familia dictatorului si cu totii aveam interzis pana si la a spune bancuri? Uitati-va aici cum si-au petrecut Ceausestii ultimul revelion. Frumos tratat de presa subiectul. Si totusi, romanii nu ii lasa fara lumanare.
Desi nu avem buget pentru anul care a inceput deja, desi Guvernul nu are masuri anticriza, desi oamenii se duc cu sutele in somaj, desi pensiile si salariile nu s-au marit, exista oameni care se duc sa le aprinda lumanari si sa le duca flori Ceausestilor. Interesant…
Copyright © 2008 demirelspiridon.ro - Creat si administrat de WSI