Purtatori de pumni in gura…

Clasicul Caragiale a lansat sintagma “comersanti de piei de closca”. Guvernatii upgradeaza situatia si trec, fara menajamente sau metafore, la purtatori de pumni in gura.

Urat. As putea gasi si alte calificative, dar o sa raman la asta. Urat. Un weekend urat pentru pedelisti. Si acum, in loc sa se termine, situatia tinde sa devina de-a dreptul penibila.

Un episod scurt si jenant a fost amendarea lui Adriean Videanu. Fost primar al Capitalei, fost vicepremier in Guvernul ADA, fost prin tot felul de functii, acum ministru al economiei, Videanu s-a trezit in fata camerelor de luat vederi iesite pe autostrada la vanat vitezomani. Asta e, se intampla sa mai scape piciorul in pedala. Amenda s-a platit, carnetul s-a saltat, ministrul a plecat. S-a terminat.

Insa cu situatia de la Cluj, deja ramai fara vorbe. Rares Niculescu; il stia cineva? Nu, evident. L-a numit vesnicul sau sef Emil Boc purtator de cuvant al Guvernului. Si baiatul ce-a facut? Pai, ca omul, s-a apucat sa distribuie cativa pumni pe strada, in orasul sau de bastina. Nu reiau dezbaterea despre locul si rolul batailor in societate, ca televiziunile toaca de trei zile, insa vreau sa zic un lucru. Ala de se leaga de imagine.

Purtatorul de cuvant nu neaparat ca reprezinta o institutie, ca si imagine, ca daca la microfon vorbeste o duduie blonda, nu inseamna ca institutia e ruda cu Bula. Vreau sa spun altceva. Purtatorul de cuvant e omul care trebuie sa gestioneze crizele de comunicare, momentele alea urate (si am apucat sa vad si eu cateva), cand intr-o institutie zici ca sunt toti scapati de la Balaceanca. Cand suna presa, cand suna sefii, cand suna sefii sefilor, si tot asa. Nimeni nu mai stie ce sa faca si nimeni nu e in stare sa calmeze spiritele. Si, in toata bulibaseala asta, orice institutie (ca e partid, ca e Guvern, ca e scoala de corectie), are nevoie de un om care sa aiba sange rece. Care sa gestioneze lucrurile fara a se acoperi de penibil.

Domnul Niculescu, insa, inafara de a se acoperi de sange, in strada, si de amenzi, la sectie, pentru incalcarea ordinii publice, nu prea da semne ca ar gestiona decent nici macar criza comunicationala mica si penibila in care singurel s-a bagat. Nu cred ca am citit in weekendul asta doua declaratii la fel ale junelui pedist. Initial nici nu trecuse pe strada cu pricina, apoi l-au batut badigarzii, in final recunoaste ca era si un pic ciupit. Pai asa e frumos, domnule purtator de cuvant! Nu. E urat al naibii.

Ai comis-o, asta e. Nu trebuia, nu e treaba mea. Dar atata bla bla….

�